Review AMD Phenom II X6 1100T

Cum știm că într-o piață e nevoie de concurență ca să fie ținute în frâu prețurile, nu putem decât să ne bucurăm că AMD fac față în segmentul de piață despre care vorbeam mai devreme. Probabil că acolo se înregistrează cel mai mare număr de vânzări, dar mai rămâne și problema performance-mainstream-ului, alt segment de piață foarte "vizitat".

Pentru a vedea de ce arme dispune AMD în această luptă, ne vom uita astăzi la flagship-ul lor, Phenom II X6 1100T.



http://www.emag.ro/procesoare/procesor-amd-phenom-ii-1100t-six-core-3300mhz-9mb-socket-am3-black-edition--pHDE00ZFBGRBOX


 1. Specificații.

1100T este bazat ca orice procesor hexacore de la AMD de până acum, pe arhitectura Thuban. Aceasta își are originile în arhitectura folosită de procesoarele Phenom II quad-core, Deneb. De fapt, cele două nu diferă prea mult, dar nici nu sunt identice. Cele două schimbări pe care le voi menționa este apariția Turbo Core în arhitectura Thuban, și păstrarea mărimii cache-ului L3. Da, păstrarea dimensiunii este o schimbare deoarece numărul de nuclee a crescut de la 4 la 6. Să ne uităm la cifre înainte să comentăm mai mult:

• Socket: AM3;
• Frecvență: 3.3GHz;
• Turbo Core: 3.7GHz;
• Cache L1: 128KB/nucleu;
• Cache L2: 512KB/nucleu;
• Cache L3: 6MB;
• TDP: 125W.

Acum, ca să detaliez Turbo Core: Seamănă cu Intel Turbo Boost, dar nu e chiar același lucru. Ideea de a schimba dinamic frecvența pe fiecare dintre nuclee este una foarte bună, pentru că procesorul se poate folosi de rezerva de TDP și în încărcări single-threaded, acolo unde nu va consuma la fel de mult ca atunci când toate nucleele vor fi folosite. Pentru a obține cele mai bune rezultate este nevoie ca procesorul să se adapteze cât mai repede la o varietate cât mai mare de situații - procesorul trebuie să reacționeze corespunzător dacă unul două, trei sau toate nucleele sunt folosite, să eficientizeze pe cât se poate consumul și viteza.

Din păcate, fiind prima implementare AMD pentru o asemenea tehnologie, avem de-a face cu ceva rudimentar atunci când comparăm cu tehnologia Intel. Astfel, controlul asupra frecvențelor nu este atât de fin. Turbo Core funcționează astfel: Atunci când trei nuclee sunt libere, celelalte trei funcționează la o frecvență mai mare. Și cam asta e tot.

2. Metode de testare.

Pentru a testa procesorul, avem de-a face astăzi cu următoarea platformă:

• Placă de bază: MSI 890FXA-GD70;
• RAM: 4GB DDR3 @ 1600MHz;
• Sursă de alimentare: Corsair HX750;
• Sistem de operare: Windows 7 Ultimate.

Suita de teste este compusă din două categorii: Multimedia și teste sintetice. Pentru comparație am inclus și o platformă LGA1156, echipată cu un i7 860, folosind următoarele aplicații:

• GIMP;
• POVRay;
• Handbrake;
• DivX Plus Converter;
• Cinebench R10;
• MaxxMem2;
• Everest CPU Zlib;
• 3DMark Vantage
• SuperPi Mod;
• wPrime 1.55.

3. Teste multimedia.

3.1. GIMP - Sparkle test.

Acest test este unul singlethread, unde Intel-ul se descurcă mai bine, în ciuda frecvenței mai mici, chiar și luând în considerare tehnologiile Turbo.

3.2. POVRay 3.6 Benchmark.

În acest test însă, tot singlethreaded, frecvența mai mare pare să își spună*cuvântul, iar AMD-ul se detașează considerabil.

3.3. Handbrake.

Trecând la primul test multithreaded, unul de convertire a fișierelor video, observăm ceea ce se va repeta pe parcursul testelor: Cele șase nuclee de la AMD se descurcă mai bine*în task-urile multithreaded decât Hyper Threading-ul celor de la Intel.

3.4. DivX Plus Converter.

Observați trendul?

3.5. Cinebench R10.

4. Teste sintetice.

4.1. MaxxMem.

În ceea ce privește controller-ul de memorie, Intel se află*în conducere.

4.2. Everest CPU Zlib.

4.3. 3D Mark Vantage.

Bine, bine, asta e singura excepție. Vantage-ul este testul multithreaded în care 1100T-ul este învins de i7 860.

4.4. SuperPi 1M.

Nici nu știu de ce mai pun SuperPi-ul. AMD-ul nu a dus-o niciodată bine aici.

4.5. wPrime 1.55.

Dacă mai era nevoie de vreo confirmare, Phenom II X6 1100T se descurcă bine în task-urile multithreaded, mai bine decât i7 860.

5. Overclocking.

Să nu uităm că procesorul de astăzi poartă eticheta de Black Edition, sau modul AMD de a-i transmite cumpărătorului "procesorul ăsta are multiplicator deblocat". Beneficiind de acest avantaj, overclocking-ul devine mult mai simplu, reducând numărul parametrilor relevanți la doi: Multiplicatorul și voltajul pentru procesor.

La ce să vă așteptați? Ridicați multiplicatorul la 20x și veți avea o frecvență de 4GHz, la care ar trebui să fie stabile majoritatea exemplarelor, din moment ce sunt construite pe revizia E0. Voltajul va diferi de la exemplar la exemplar, dar va fi mult mai mare decât ce se folosește la procesoarele Intel - să nu vă fie frică.

În ceea ce privește exemplarul de față, testele de astăzi au putut rula la 4GHz chiar și cu 1.35V, dar stabilitatea deplină nu a fost testată.

6. Impresii finale.

După ce am folosit procesorul pentru câteva săptămâni bune, trebuie să recunosc că îmi place. Și pe bună dreptate, chiar dacă AMD nu are arhitectura eficientă de care dispune Intel, Phenom II X6 1100T înseamnă totuși 6 nuclee tactate la 3.3GHz sau 3 nuclee la 3.7GHz. E un truc destul de vechi, să compensezi prin frecvență dacă arhitectural rămâi în urmă. Dar trucul merge.

Am folosit procesorul în sistemul de daily-use, și pot să zic că răspunde bine. M-aș bucura să văd în următoarele generații de procesoare AMD un Turbo Core mai rafinat, mai granulat. Intel pur și simplu face o treabă mai bună aici, aplicațiile se deschid mai rapid, sistemul răspunde la încărcări mici dar subite mai bine. Să nu credeți că AMD-ul nu se mișcă bine, doar nu se simte la fel de "snappy" ca un Intel concurent.

Dacă vine vorba de treburi multithreaded - procesări de date, convertiri video, poate și procesări de imagini - Phenom II X6 1100T este o soluție bună, numărul mare de nuclee îi oferă avantajul aici.

Marea problemă a lui 1100T este Sandy Bridge acum...